Spondiloza cervicală

Spondiloza cervicală – numită şi artrita gâtului, este o boală frecventă, care afectează articulațiile și discurile de la nivelul gâtului. Ea se manifestă prin uzura cartilajului și oaselor coloanei vertebrale cervicale, care se află în spatele gâtului. Deși este asociată vârstei, ea poate fi cauzată de alți factori.

Atunci cand are loc deshidratarea si micsorarea discurilor intervertebrale, cand apar osteofitele si are loc alterarea cartilajelor articulare si a discurilor intervertebrale, se dezvolta osteoartrita.

Cauze

  • degenerarea discurilor si aparitia osteofitelor: la adultii tineri si copii, discurile intervertebrale au un continut mai ridicat de apa. Pe masura inaintarii in varsta, acestea incep sa se usuce si sa devina mai friabile, intervenind colapsul la nivelul zonelor intervertebrale si micsorarea distantei dintre discurile intervertebrale;
  • hernia de disc – vârsta afectează, de asemenea, și exteriorul discurilor. Apar de multe ori fisuri, ceea ce duce la bombarea acestora(hernie) – care, uneori, poate apăsa asupra măduvei spinării și a rădăcinilor nervoase;
  • osteofite – degenerarea discurilor duce de multe ori la producerea de cantități suplimentare de os într-un efort de a consolida greșit coloana vertebrală;
  • statul prelungit pe scaun la birou într-o poziție incorectă;
  • ligamente aspre – ligamentele sunt cordoane de țesut care conectează oasele. Ligamentele coloanei vertebrale pot deveni însă mai rigide cu vârsta, ceea ce face ca gâtul să-și piardă; flexibilitatea;
  • artrita severă;
  • activităţii fizice intense;
  • stilul de viaţă sedentar.

Simptome

  • durere și rigiditate la nivelul gâtului și înțepenirea acestuia
  • durere de cap, care apare mai ales în partea din spate
  • pocnituri când rotești gâtul
  • furnicături, amorțeală și slăbiciune în brațe, mâini sau picioare
  • lipsa de coordonare
  • dificultate la mers și pierderea echilibrului
  • pierderea controlului vezicii urinare sau intestinului
  • oboseală musculară la nivelul braţelor.

Tratamentul spondilozei cervicale are ca obiective:

  • înlăturarea durerii;
  • lupta împotriva contracturii musculare;
  • încetarea tulburărilor senzitive (parestezii, amorţeli) la nivelul umerilor şi braţelor;
  • revenirea pacientului la activităţile zilnice.

În funcţie de severitatea simptomelor, se aplică şi tratamentul care să o amelioreze. Scopul acestuia este să elimine durerea, să ajute pacientul să realizeze activităţile uzuale, dar şi să prevină leziuni permanente ale măduvei spinării sau nervilor.

Medicaţia

Pentru a ameliora durerea, medicul va putea prescrie: medicamente anti-inflamatorii nonsteroide, corticosterozi, medicamente relaxante muscular (acestea ajută la eliminarea spasmelor musculare din zona gâtului), medicamente destinate epilepsiei (gabapentin sau pregabalin pot ameliora durerea nervilor afectaţi),

Recuperarea medicală (Kinetoterapia)

Pentru ameliorarea durerii, dar şi pentru a preveni o afectare mai puternică a zonei gâtului, este nevoie de exerciţii de gimnastică medicală pentru a relaxa, dar şi întări muşchii gâtului şi umerilor. Unele persoane cu spondiloză cervicală sunt ajutaţe de anumite exerciţii de tipul tracţiunilor datorită cărora se distanţează puţin discurile vertebrale, mai ales dacă rădăcinile nervoase au fost lezate.

Intervenţia chirurgicală

Dacă toate aceste tratamente nu au efect sau dacă simptomele neurologice se agravează – precum slăbirea coordonării braţelor sau picioarelor – este posibil să fie nevoie de o operaţie pentru a crea spaţiu pentru măduva spinării sau rădăcinile nervilor. Aceasta poate presupune: îndepărtarea unui disc cu hernie sau a excrescenţelor osoase, îndepărtarea unei părţi dintr-un disc vertebral, grefă de os.

/de

Luxatia scapulo-humerala

Luxatia scapulo-humerala

Luxatia scapulo-humerala este o afectiune de tip traumatic, care apare in urma deplasarii permanente a extremitatilor articulare de la nivelul umarului. Este cea mai frecventa luxatie, esten intalnita mult mai des la adulti decat la copii. Aceasta poate sa fie cauzata de un traumatism direct sau de unul indirect, capul humeral nu se mai afla in cavitatea glenoida, iar suprafetele articulare isi pierd contactul dintre ele.

Simptome:

– durerea taioasa;

– tumefactia ;

– impotenta functionala a umarului aproape totala;

– deformarea si atitudinea vicioasa caracteristica;

– semnul epoletului (relieful deltoidului coborat brusc);

– bombarea santului deltoido-pectoral, se poate palpa capul humeral in axila;

– semnul Berger ( la apropierea bratului de corp se observa ca acesta revine in abductie).

Tratament

Luxația umărului reprezintă o urgență ortopedică și tratamentul presupune reducerea luxației cât mai repede posibil. Reducerea constă în repunerea în articulație a celor două capete osoase prin tracțiunea brațului. Această manevră poate necesita anestezie generală sau anestezie locală intraarticulară, în funcție de gradul de relaxare musculară și de complianță ale pacientului.

Cu toate acestea, numărul cazurilor de luxație sau subluxație recurentă este de aproximativ 30%. Prin urmare, dacă au existat două episoade recurente de luxație sau subluxație a umărului este indicată stabilizarea chirurgicală.

Reducerea

Imediat ce luxația umărului a fost redusă de către medicul specialist, durerea va scădea în intensitate. Se recomandată administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau analgezice, aplicatiile de gheața sunt importante pentru controlul durerii, contribuind la scăderea edemului.

Reducerea luxației se efectuează prin una din următoarele metode: Hipocrate, Milch, Stimson, Von Artl, Kocher etc.

Imobilizarea

În anumite condiții este posibilă reducerea imediată a dislocării umărului. În cazul persoanelor care practică activități sportive, această manevră poate fi efectuată de către medic chiar în câmpul de joc. În mod obișnuit, după reducerea luxației, umărul este imobilizat cel puțin 3 săptămâni. Odată ce umărul a fost luxat, articulația poate deveni instabilă și crește riscul de apariție a luxațiilor recidivante sau a altor tipuri de traumatisme la acest nivel.

Recuperarea medicală

Recuperarea medicală este deosebit de importantă în restabilirea mobilității articulației a umărului.

Kinetoterapia, electroterapie și masaj joacă un rol important în combaterea durerii, refacerea forței musculare și stabilității articulare, reluarea activităților zilnice. Recurența luxației umărului poate fi diminuată prin continuarea programului de cultură fizică medicală după primul episod de luxație

Obiectivele recuperarii luxaţiei scapulo-humerala sunt:

– Combaterea durerii şi a inflamaţiei ;

– Refacerea mobilităţii articulare ;

– Refacerea elasticităţii musculare;

– Refacerea forţei musculare ;

– Refacerea rezistenţei musculare ;

– Recâştigarea coordonării musculaturii ;

– Ameliorarea capacităţii de efort.

Mijloacele programului kineticpentru luxaţia scpulo-humerală se pot ordona, astfel:

– posturări diferite;

– mobilizări active cu eliminarea gravitaţiei;

– manevre de întindere capsuloligamentară;

– exerciţii izometrice ale umărului;

– tehnici de facilitare neuroceptivă;

– exerciţii active şi active cu rezistenţă.

Intervenția chirurgicală

Unele cazuri pot necesita intervenții chirurgicale, cum ar fi luxația umărului recidivantă sau asocierea unei fracturi osoase. De asemenea, tratamentul chirurgical este indicat atunci când luxația de umăr asociază leziuni la nivelul mușchilor, tendoanelor, nervilor sau vaselor de sânge.

/de
,

Gimnastica prenatala

Gimnastica prenatala – Sarcina este o perioada foarte frumoasa si emotionanta in viata unei femei facand-o sa se simta complet implinita.

Sarcina vine cu multe schimbari emotionale si fizice de aceea viitoarele mamici participa la o multime de cursuri: cursuri pentru nastere, cursuri pentru ingrijirea bebelusului, prim ajutor dar si la cursuri de gimnastica prenatala.

Sarcina aduce schimbari asupra fizicului viitoarei mamici astfel ca, treptat, cu fiecare luna care trece burtica creste si schimba centrul de greutate al corpului iar acesta compenseaza prin a accentua curburile fiziologice ale coloanei vertebrale. Din acest motiv pot aparea dureri articulare, contracturi musculare si o respiratie deficitara.

Gimnastica prenatala este foarte importanta deoarece ajuta la mentinerea mobilitatii coloanei vertebrale si mentinerea corecta a aliniamentului corporal. Deasemenea ajuta la imbunatatirea respiratiei in timpul sarcinii, reducerea edemelor, cresterea mobilitatii pe articulatiile membrelor si nu in ultimul rand la relaxarea intregului organism.

Gimnastica se face intr-un ritm lent si consta in exercitii pe minge „fitball”, streching, exercitii la sol, respiratii abdominale si toracale, reeducare perineala si respiratii de travaliu.

Gimnastica prenatala incepe din saptamana 12 de sarcina si poate fi facuta pana in ultima zi de sarcina cu o frecventa de 1-3 ori pe saptamana.

/de
,

Talus valgus

Talus valgus

Talus valgus este o pozitie vicioasa a piciorului caracterizata printr-o flexie dorsala exagerata a piciorului care poate atinge fata antero-laterala a tibiei.

Cauze
Talus valgus poate avea mai multe cauze. Cel mai frecvent este cauzat de pozitia intrauterina (pozitie inghesuita, sarcini gemelare, pozitie pelvina, fat cu greutate mare), dar poate avea si cauze genetice.
In unele cazuri aceasta afectiune se poate asocia cu displazie de sold, de aceea se recomanda ecografie de sold intre 1-3 luni. Aceasta pozitie vicioasa a piciorului se poate asocia si cu picior plat.

Tratament

  • in cazurile usoare, talus valgus se poate corecta de la sine in primii 4 ani de viata pana la definitivarea calcaturii.
  •  in cazurile grave este necesara ortezare, gipsare sau chiar tratament chirurgical.
  • in cazul acestei afectiuni, kinetoterapia este indicata pentru o recuperare sigura si mai rapida. Tratamentul de recuperare consta in miscari pasive ale piciorului si masaj in zona scobiturii plantare si pe fata interna a gambei pentru stimularea musculaturii responsabile de mentinerea unui arc plantar medial si lateral normal. Aceste exercitii de stimulare sunt facute atat de catre kinetoterapeut cat si de mama la domiciliu.
  • in unele cazuri, la varsta mersului, pe langa tratamentul de recuperare copiii trebuie sa poarte ghete cu sustinator plantar si caramb inalt.
  • diagnosticarea precoce a tal-valg-ului si inceperea cat mai rapida a kinetoterapiei sunt foarte importante in recuperarea acestei afectiuni.
/de

Luxatia gleznei

Luxatia gleznei

   Luxatia gleznei reprezinta deplasarea a doua extremitati osoase. O articulatie se luxeaza atunci cand capetele oaselor sunt fortate, in urma unui soc sau de o miscare brusca, din pozitia lor normala. În plus, oasele deplasate pot afecta structura din interiorul şi din jurul articulaţiei incluzând muşchii, ligamentele, nervii şi vasele sanguine.

   In functie de severitatea traumatismului, luxatia gleznei poate fi de mai multe tipuri :
• Luxatia de glezna de tip I – se produce intinderea sau distrugerea partiala a ligamentului, cu pierderea partiala a mobilitatii;
• Luxatia de glezna de tipul II – are loc o intindere destul de severa a ligamentelor, durerile resimtite de pacient sunt moderate spre severe, solicitarea gleznei fiind foarte dureroasa;
• Luxatia de glezna de tipul III – se produce o ruptura totala a ligamentelor, cu pierderea abilitatilor de miscare.

 Simptome

   Oricare din urmatoarele semne si simptome ar trebui sa atentioneze privind necesitatea prezentarii la medic imediat:

  • auzirea sau simtirea unei “trosnituri” sau unei serii de “trosnituri” indicand ruptura ligamentului sau ligamentelor;
  • incapacitatea continuarii activitatii;
  • durere, mai ales cand stati pe piciorul afectat;
  • aparitia unei tumefieri care se accentueaza rapid;
  • deformarea vizibila la locul traumatismului;
  • decolorarea sau vanatai evidente;
  • un traumatism anterior cu aceeasi localizare.

 Cauze

   Luxatia apare atunci cand fortati glezna sa se miste intr-o pozitie anormala, lucru care poate duce la intinderea ligamentelor si rupere partiala sau totala.

 Printre cauzele luxatiei gleznei se numara:

  • o cadere care provoaca rasucirea gleznei;
  • dupa ce sariti sau va intoarceti, piciorul aterizeaza intr-o pozitie dificila;
  • va plimbati sau faceti exercitii fizice pe o suprafata abrupta sau denivelata.

 Prevenirea luxatiei de glezna

 Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a preveni luxatia de glezna:

  • faceti incalzirea (cu exercitii fizice usoare) inainte de o activitate sportive;
  • fiti atenti cand mergeti pe jos, alergati sau lucrati pe o suprafata denivelata;
  • purtati incaltaminte potrivita;
  • evitati pantofii cu toc inalt;
  • nu participati la activitati sportive pentru care nu sunteti pregatiti;
  • mentineti flexibilitatea si forta musculara;
  • efectuati exercitii de stabilitate si echilibru.

 Tratament

 Tratamentul depinde in principal de severitatea gleznei luxate

  • repausul imediat al zonei traumatizate;
  • gheata aplicata indirect pe piele, prin intermediul unor pungi de plastic (ajuta la reducerea inflamatiilor);
  • compresie cu un bandaj elastic;
  • ridicarea piciorului traumatizat deasupra nivelului inimii (de regula pe o perna mai mare), in intervalul de 48 de ore de la producerea luxatiei;

   Programul de recuperare medicala personalizat, realizat in cadrul unui cabinet de specialitate, va ajuta sa va reluati activitatile zilnice mult mai devreme, imbunatatindu-va si starea generala.

   Recuperarea medicala, incluzand gimnastica medicala (kinetoterapie), masajul terapeutic si fizioterapia (electroterapie, ultrasunete si terapia prin laser) trebuie inceputa cat mai devreme.

   Diversele exercitii de recuperare, realizate sub indrumarea unui kinetoterapeut, vor reduce durerea resimtita in zona gleznei, dar si inflamatiile, prevenind in acelasi timp si eventualele complicatii ce ar putea sa apara. De asemenea, tehnicile kinetoterapeutice au rolul de a mentine ridicata mobilitatea gleznei, stimuland in acelasi timp circulatia sangvina, dar si metabolismul.

/de

Coxartroza

Coxartroza

Coxartroza numita si artroza soldului, este o afectiune degenerativa cronica ce se caracterizeaza prin degenerarea cartilajului ce acopera extremitatile osoase din articulatie, asociata sau nu cu alte modificari locale ale oaselor, ligamentelor si membranei ce inveleste la interior articulatia.

Tipuri de coxartroza:

  • Coxartroza primara apare la pacienti cu varsta mai mare de 60 de ani la care articulatia soldului a fost normala in copilarie si la varsta adultului tanar.
  • Coxartroza secundara apare la pacienti mai tineri la care insa exista factori de risc ce favorizeaza degradarea prematura a articulatiei soldului.

Cauze

  • stilul de viata sedentar si ocupatiile care implica presiune mare pe articulatii
  • inaintarea in varsta, imbatranirea fiziologica a articulatiei
  • mostenirea genetica
  • fracturile osoase
  • accidente la nivelul articulatiilor
  • obezitatea

Simptome

  • durerea accentuata la efort fizic, (mers, urcatul scarilor);
  • pierderea mobilitati soldului;
  • atrofierea muschilor care sustin articulatia soldului;
  • stare de disconfort sau durere in zona inghinala, la nivelul feselor, coapsei si chiar genunchiului;
  • rigiditatea la nivelul soldurilor, care creste progresiv in intensitate;
  • trosnit in articulatii.
  • deformarea articulatiei.
  • aparitia unor depuneri de calciu pe suprafata articulatiei afectate.

Prevenirea Coxartrozei

Masurile de prevenire a accidentelor si tratarea acestora cu atentie atunci cand se intampla, pot evita probleme mai grave si anumite boli dureroase, cum este si coxatroza.

Desi nu puteti preveni toate problemele soldului, multe dintre aceleasi masuri utilizate pentru a trata problemele de sold va pot reduce riscul de coxartroza sau agravarea acesteia. Pierderea in greutate, de exemplu, poate ajuta la impiedicarea coxartrozei sa progreseze, si un exercitiu adecvat poate contribui la reducerea riscului de durere si ranire. Pentru imbunatatirea articulaltiei soldului trebuie sa urmati urmatoarele reguli:

  • Intindeti-va si incalziti-va inainte de orice fel de antrenament;
  • Exercitii regulate;
  • Nu exagerati. Daca suferiti de durere atunci cand faceti exercitii, opriti-va si relaxati-va;
  • Purtati pantofi corespunzatori;
  • Alimentatie adecvata;
  • Evitati alergarea pe suprafete dure, cum ar fi asfalt si beton, atunci cand este posibil.

Desi coxartroza nu se poate vindeca, adoptarea unui stil de viata sanatos este una dintre cele mai bune metode si sanse de a trai cu aceasta afectiune fara a face rabat de la un nivel crescut de calitate al vietii.

Tratamentul coxartrozei

Kinetoterapia – Obtinerea si mentinerea greutatii corporale in limitele normale este un obiectiv important. Pacientul poate practica mersul pe jos in ritm alert 30 de minute zilnic, ciclismul, inotul si exercitiile de kinetoterapie pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si intarirea grupelor musculare care o stabilizeaza.

Va evita mersul pe teren accidentat, statul prelungit in picioare si manipularea de greutati pe distante lungi. In stadiile avansate ale bolii va utiliza un baston pentru sprijin in mers, pe care il va purta de partea opusa soldului afectat.

Masajul – Persoanele cu coxartroza care sufera de simptome cronice pot lua in considerare utilizarea regulata a terapiei prin masaj, chiar si utilizarea zilnica de auto-masaj pentru a ajuta la gestionarea durerii si rigiditatii, si pentru a promova un somn mai bun care, la randul sau, poate ameliora durerea din muschi si articulatii.

Tratamentele medicamentoase – se adreseaza in special durerii. Preparatele medicamentoase sau suplimentele alimentare cu actiune lenta asupra articulatiilor. Acestea contin de obicei combinatii de extracte vegetale. Efectul lor se instaleaza incet, dupa mai multe saptamani de administrare, dar este de regula mentinut pentru mai multe luni dupa intreruperea tratamentului.

Stadiile avansate ale bolii beneficiaza de tratament ortopedic (protezare).

/de