Displazia de sold
Displazia de sold o afectiune congenitala caracterizata prin pozitia anormala a capului femural in articulatia soldului (se misca anormal sau poate chiar sa iasa din articulatie – luxatia soldului). In displazia de sold, cavitatea in care se fixeaza capul femural este prea superficiala sau mai putin adancita, iar acest lucru permite capului femurului sa alunece partial sau total in afara cavitatii.
Cauze
Cauzele exacte pentru aparitia displaziei nu sunt cunoscute pe deplin. Cauza ar putea fi pozitia pe care o adopta bebelusul in burtica mamei, fapt care mareste presiunea exercitata asupra ligamentelor, soldurilor si oaselor sale. Odata cu trecerea timpului, displazia netratata sau tratata incorect se poate transforma in luxatie de sold.
Simptome
Displazia de sold la sugari poate fi recunoscuta dupa urmatoarele aspecte: limitarea abductiei coapselor; in mod normal, coapsele se pot departa pana la planul pe care sta copilul, dar in displazia de sold, coapsele se pot departa doar sub un unghi de 90 de grade, miscarea de rotatie a coapsei este exagerata.
Existenta mai multor pliuri tegumentare decat normal la nivelul coapsei pe partea interna si subfesier, care se inregistreaza doar la 10% dintre cazuri, dar nu este un semnal specific al acestei afectiuni.
Atunci cand copilul incepe sa mearga, in displazia de sold exista anumite semne evidente, precum: scurtarea membrului inferior luxat, devierea fantei vulvare spre piciorul luxat (la fetite), sprijinul pe piciorul bolnav se face inclinand toracele de aceeasi parte in vreme ce bazinul se inclina in jos spre partea opusa. In luxatiile bilaterale mersul este leganat, iar atunci cand copilul sta in picioare, apare o curbura a coloanei la nivel lombar accentuate, cu spatiu mare intre fetele interne ale coapselor.
Tratament
Prognosticul pentru displazia de sold depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului. Displazia de sold diagnosticata si tratata inainte de mers are un prognostic bun si foarte bun (in primele 6 luni de viata, sansele de succes se ridica la 95%). In cazul copiilor care au inceput sa mearga, prognosticul este variabil, fiind legat de varsta la care se incepe tratamentul, tipul acestuia, de complicatiile care pot sa apara.
Tratamentul este ortopedic (prin imobilizarea in ham sau aparate gipsate succesive de cate 30 zile, cu schimbarea progresiva a pozitiei coapselor) sau chirurgical. La varsta mica, tratamentul poate fi nechirurgical si consta in utilizarea de atele sau hamuri (cel mai folosit fiind hamul Pavlik).
Tratamentul kinetoterapeutic consta in exercitii de refacere a stabilitatii, abilitatii si miscarii controlate; exercitii active, izometrice; exercitii de relaxare a muschiilor cvadricepsi si adductori; exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare; basculari ale bazinului; stretching.
Electroterapia este renumita pentru efectele sale de reducere a durerii, a inflamatiei, de imbunatatire a circulatiei sanguine si mai ales de stimulare a musculaturii slabite.
Masajul terapeutic actioneaza local asupra durerilor de tip nevralgic, musculare si articulare, efecte favorabile asupra starii generale de imbunatatire a somnului, indepartare a oboselii musculare. Toate aceste terapii se strang sub numele de terapie combinata renumita pentru efectele sale benefice.
