Leziunea ligamentului incrucisat anterior
Ligamentul incrucisat anterior (LIA) este situat in centrul genunchiului, impreuna cu ligamentul incrucisat posterior (LIP). Aceste ligamente sunt bine ancorate pe femur si tibie, pentru a forma o structura incrucisata in genunchi, care impiedica deplasarea oaselor, inainte sau inapoi.
Ligamentul incrucisat anterior (LIA) este cel mai frecvent afectat ligament al genunchiului. Anual sunt estimate 200.000 de cazuri de leziuni ale LIA, cu 100.000 de cazuri de reconstructie ale LIA efectuate anual.
Mai multe studii au arătat că sportivii de sex feminin au o incidenţă mai mare a LIA decât sportivii de sex masculin. Acest lucru se datorează diferenţelor de condiţie fizică, forţă musculară şi de controlul neuromuscular
Leziunile ligamentului apar atunci cand : articulatia genunchiului este flectata, rotita.
(sansele de accidentare sunt mai mari cand aceste miscari se asociaza ) sau in cazul unui contact direct si dur: piciorul este fixat la sol si o forta brusca loveste din exterior genunchiul intins sau usor flectat
Imediat după accident, pacienţii prezintă de obicei dureri şi edem, iar genunchiul prezintă instabilitate, dupa cateva ore, pacienţii prezintă umflarea genunchiului, pierderea mobilităţii, durere sau sensibilitate de-a lungul liniei articulare şi disconfort în timpul mersului.
Lezarea acestui ligament apare frecvent la cei care practica un sport ce presupune schimbari rapide de directie, opriri si alergari repetate sau aterizari din saritura, precum fotbal, rugby, baschet, ski, gimnastica, arte martiale.
Rezistenta ligamentului incrucisat anterior devine mai mica odata cu inaintarea in varsta, lucru valabil pentru orice alta parte a corpului. Astfel, rupturile apar mai usor la persoanele cu o varsta mai mare de 40 ani.
Rupturile partiale, au un prognostic favorabil, necesitand recuperare, aproximativ trei luni. Cu toate acestea, unii pacienti cu leziuni partiale LIA, pot avea inca simptome de instabilitate.
Rupturile complete de LIA pot avea un rezultat mai putin favorabil. Dupa o ruptura completa de LIA majoritatea pacientilor sunt incapabili sa practice sporturi care necesita miscari de pivotare pe piciorul afectat,dar exista si pacienti care prezinta instabilitate a genunchiului la mers.
Aproximativ jumatate din leziunile LIA apar in asociere cu afectarea meniscului, cartilajului articular sau a altor ligamente.
Tratament
- TRATAMENTUL NECHIRURGICAL – consta intr-un program de recuperare si cuprinde procedee de kinetoterapie, electroterapie si medicatie ( antiinflamatoare si analgezice ). E nevoie de cateva luni pentru ca genunchiul sa revina la starea initiala, in functie de gradul leziunii, stabilitatea si starea preexistenta e genunchiului afectat.
Obiectivele kinetoterapiei
- Disparitia sau ameliorarea durerii;
- Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
- Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
- Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
- Imbunatatirea troficitatii si functionalitatii tesuturilor;
- Castigarea unei atitudini corecte a corpului;
- Readaptarea la gesturile uzuale si profesionale.
2. TRATAMENTUL CHIRURGICAL – aceasta vizeaza reconstructia ligamentului si repararea eventualelor leziuni asociate, urmata de asemenea de cateva luni de recuperare.
Tipul de tratament este ales de catre medic, in functie de gradul leziunii ligamentare, integritatea celorlalte structuri ale genunchiului, nivelul de activitate al pacientului, varsta acestuia, starea de sanatate generala si timpul scurs de la accidentare.
